Conform studiilor efectuate, în aproape o treime din cancere există o predispoziţie genetică, evidenţiabilă prin anamneză familială şi/sau teste genetice. Sunt astfel posibile şi măsuri profilactice eficiente. Prof. dr. Mircea Covic discută despre cele trei tipuri de neoplasme cu predispoziţie genetică şi despre genele de susceptibilitate la aceste afecţiuni, în cadrul rubricii Medicina genomică.

Zeci de mii de pasionaţi de lectură au trecut pragul Târgului Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură“. Cu toţii au vizitat standurile editurilor preferate, au cumpărat cărţile mult visate şi au asistat la fel şi fel de lansări. Aflăm cum a fost lansat al doilea volum al „Scrierilor“ lui C. D. Zeletin, de la dr. Mircea Ciuhuţa.

Proiectul Genomul Uman, finalizat în 2000, a dat speranţe specialiştilor, în legătură cu descifrarea mecanismelor genetice ale multor boli, între care şi cancerul. Portar, îngrijitor, peisagist – nu sunt doar meserii, ci şi categoriile funcţionale ale genelor supresoare ale creşterii tumorale. Alături de oncogene şi de genele ARNmi, ele sunt implicate în apariţia malignităţii. Explicaţii detaliate ale rolurilor acestora, în articolul semnat de  prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

Participarea la Congresul European de Cardiologie, de la München i-a dat ocazia dlui prof. dr. Mircea Cinteză să surprindă în imagini frumuseţea oraşului, plin de statui minunate. Le puteţi admira în cadrul rubricii Albumul cu clipe.

Vorbim de o adevărată pandemie diabetică, în condiţiile în care 7,6% din populaţia adultă din întreaga lume are DZ de tip 2. Există speranţe pentru managementul eficace al acestei afecţiuni? Răspunsul este afirmativ, după cum argumentează dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică, subliniind importanţa rolului fenomenelor genetice şi epigenetice în managementul bolii.

Despre istoria Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca, în curând octogenar, şi despre activitatea primului său director, dr. Petre Topa, în articolul semnat de dnii prof. dr. Mircea Beuran şi prof. dr. Benone Duţescu.

Boală cronică multifactorială cu prevalenţă crescută şi complicaţii redutabile, diabetul zaharat de tip 1 constituie o serioasă problemă de sănătate publică. În consecinţă, predicţia şi prevenirea sa reprezintă o prioritate importantă. Ce rol are predispoziţia genetică în producerea DZ 1? Despre acesta, dar şi despre screeningul genetic al persoanelor vulnerabile la DZ 1, pe larg, în articolul semnat de dl prof. dr. Mircea Covic în cadrul rubricii Medicina genomică.

Pentru majoritatea pacienţilor cu hipertensiune arterială esenţială nu pot fi determinate cauzele bolii, iar realizarea unui „profil individual“ al acesteia e dificilă, făcând practic imposibilă alegerea unei terapii optime pentru un anumit bolnav şi stabilirea unui prognostic. Aşadar, înţelegerea completă a patogeniei moleculare a HTA rămâne o prioritate. Într-un amplu articol, în cadrul rubricii Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic trece în revistă descoperiri recente în căile patogenice „clasice“ şi căile nou identificate.

CarteaTehnici moderne de investigaţie şi perspective terapeutice în bolile digestive, realizată de colectivul de gastroenterologie de la Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“, sub redacţia Teodor Bădescu, Constantin Chira, Dana-Mirela Lengyel, Constantin Marian Radu, este prezentată de dl prof. dr. Mircea Grigorescu.

Boala coronariană şi manifestările sale reprezintă, în lume, principala cauză de morbiditate şi deces. Pe lângă factorii de risc „tradiţionali“ dobândiţi, evitabili şi modificabili, se consideră că jumătate din riscul bolii coronariene ţine de predispoziţia genetică. Cercetările care au început să elucideze „misterul genetic“ al patogeniei acestei boli, cu implicaţii în abordarea sa terapeutică, sunt discutate de dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

După ieşirea din iarnă, verdele – culoarea vieţii – îmbracă tot atâtea nuanţe câte forme are existenţa. Verdele tânăr şi matur, al brazilor şi mestecenilor, al pajiştilor şi pădurilor, este surprins de dl prof. dr. Mircea Cinteză în Albumul cu clipe.

Bolile comune ale adultului (HTA, DZ, boala coronariană, astmul bronşic, boala ulceroasă, obezitatea, cancerul) sunt multifactoriale, o contribuţie la apariţia acestora având şi factorii genetici.Esenţială în etiopatogenia lor este identificarea variantelor alelice implicate în producerea susceptibilităţii la boală, precum şi a modului în care un anumit genotip, în combinaţie cu factori de risc din mediu, determină boala. În cadrul rubricii Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic prezintă studiile de asociere utilizând întregul genom, care au revoluţionat cercetarea factorilor genetici asociaţi cu bolile comune ale adultului.